Acadele.

Culori de muzica.
Umbre de sunete.
Gust de fotografii.
Dorinta de nepasare.
Stau sa plang.De fapt.Doar ma ascund dupa lacrimi.
De ce? Inca nu am descoperit.
Neimportanta.Superficalitate.Gandire frageda.
Toate mesajele mele sunt pesimiste.Eu sunt contrariul.
Cand ma scald intr-o baie de lacrimi vad lumea prin ceata.
O ceata dulce,prin care pot privii limpede mereu.
Viata e ca o ALEGORIE.Spun eu,copil ''experimentat'' de
14 ani.E o insiruire de momente optimiste,dar cand euforia isi pierde din esenta,urmeaza momentele pesimiste.
e greu sa fii optimist mereu,in zilele de azi.
Chiar daca VREI sa fi,mereu este CINEVA sau CEVA care iti schimba mentalitetea  prin probleme false.
Oameni falsi.Mereu va fi o ''chestie'' care te va opri sa schimbi lumea.De accea se zice ca ''Nu poti schimba lumea ! "
Si ei asteapta sa te conformezi,sa nu te razvratesti.
Multi le fac pe plac.LOR? Dar cine sunt EI sa ne spuna ce sa facem?Ce sa gandim?
Si multi II accepta.E mai usor , clar,sa te eschivezi  decat sa iesi in evidenta,sa risti si sa iti sustii ideea.
Poate,poate ca sunt si eu printre CEI care ii asculta pe EI.
Dar,am doar 14 ani.Criza de timp.( Razvi).
EI iti impun sa te conformezi,de cand  esti tanar.Si ,cica,  sunt impotriva comunismului.Anarhia dispare,incet-incet..
Oricum,suntm doar niste copii incercand sa rezolvam probleme care ne sunt peste puteri..
Si cand nu ne iese,incepem sa plangem.E firesc.
Dar cand te simti asa,Mananca ACADELE !

PS: Oricum,le gasesti pe toate gardurile,acum cand sunt campanii politice.Oameni falsi.